Ionut Pepenar

Amintiri din copilarie – partea a III a

(post de pe vechiul blog)

- da’ ma dai afara? da’ ma lasi afara?  Asa le ziceam mereu alor mei… Chiar daca ma certau pentru diferite probleme, la sfarsit tot asa le ziceam¦ da’ ma dai afara ?

- jocuri: cartonase(surprize) sau ‘portofelul’; gropita; leapsa pe ouate; elasticul; diri-diri; 11 sau 21a; cubul; trusa optica cu lentile, microscop, etc; maroco; jocul ala chinezesc in forma de stea cu 5 colturi, cu bilele de sticla… o sa caut in pod jocul, ii fac si o poza; piticot; fotbalul pe bucata de scandura, cu cuie, elastic (pe post de margini), biluta de rulment si betisoarele de la inghetata; ce fac eu sa faca toti!; telefonul fara fir; “la malai”; popa-prostu’; macao; septica;

- Leca noshti, detza!; Jolt carton!; dobr den draghi zriteli “ cuvinte pe care le stiam asa de bine la televizor, de la bulgari..

- pic si poc – noi suntem pic si poc, cei mai bulangii din bloc – le cantam prietenilor de la bloc

- dusul hartiilor-maculatura, sticlelor, etc. la colectare la scoala;

- frunze de dud pentru viermii de matase – era o plantatie de duzi langa mine, “la orbi” si mergeam acolo in gasca… bine, mai furam de la orbi perii si alte lemne… aveam toti acasa…

- tot de capsule, mi-am amintit ca le incercam dand cu cutia de ciment si daca nu aveau presiune intrau capacele si faceam scandal sa le inclocuiasca…

- bomboanele verzi, de gat, chinezesti – dropsuri parca le ziceam… ma cam chinuia mama sa le iau, dar stiam ca-mi fac bine

- tot imi zicea cineva de curand de crevetii vietnamezi si nu reuseam sa-mi amintesc… tocmai m-a lovit… mama, ce-mi placeau Imi placea cum se umflau, dar si la gust

- cota apelor dunarii in engleza, franceza, rusa… ce ma distrau… parca erau la ora 12… 5 minute dura, dar ascultam pana la sfarsit ; raspundem ascultatorilor, de la ora 9 la 10. Atunci a zis marele Graur ca se zice cur, nu fund. Stiu ca am ramas socat ce tupeu a avut; de la 8 la 9 era “o melodie pentru fiecare”, cam singura oara cand auzeam muzica…

- pusculita pe post de telvizor… o primisem mostenire de la Miha, ca si ea o folosise… Chiar.. o mai fi oare pe acasa? Am cautat o pusculita prin bucuresti zilele astea si am gasit numai niste kitch-uri oribile

- cand eram mic mi-aduc aminte ca eram Cineva. Daca eram sus la mine, iesea mama din bucatarie si striga: “Cineva sa arunce gunoiul”. Cum eram cel mai mic din casa, eram cam tot timpul Cineva

- cine se pune la fatea? hai sa numaram:

- “an tan te, dize mane pe, dize mane compane, an tan te”,

- “oan tu fri, Pamela vrea copii, dar Bobi nu o lasa, ca este prea frumoasa. Pamela striga tare, hai Bobi la culcare, Pamela striga-ncet, hai bobi la bufet”

-  ”In oceanul pacific locuia un peste mic si pe coada lui scria iesi afara dumneata”,

- ”pe o bara se caca o cioara cra cra cra drept in gura ta”

– “Una mia suta lei, Ia te rog pe cine vrei din gramada cu purcei alege pe cine vrei. Daca n-ai pe cine, Ia-ma chiar pe mine !”

“Ciresica are mere, Ciresel vine si cere. Ciresica nu se-ndura, Ciresel vine si fura. Cate mere a furat, Ci-re-sel?”

– “Pe capetele noastre trece un tramvai. In ce directie merge acet tramvai?”B-U-C-U-R-E-S-T-I

- verde stop (tot timpul cand spala mama hainele gasea frunze in buzunare.. frunze proaspete, frunze uscate, faramitate, ata verde…) si hep (am mai auzit expresia acum cateva luni; bineinteles, tot cineva din generatia mea)

- “Cit e ceasul? 8 si-a stat si e prost cine-a-ntrebat.”; “pui pui masina mea”, “stop, masina mea”

- “japoneza” sau batonul… batonul il mancam mai des cred, japoneza era ceva… vaaai, cat imi placea… De multe ori imi luam cate o japoneza ca sa nu mai mananc coltul painilor.. dar mai erau si covrigeii aia mici si tari, insirati pe sfoara… mai mancam din cand in cand grisine… alea groase si mari… n-am mai mancat de atunci… le asociez cu saracia si nu le mai suport

- daca tot am ajuns la mancare… caramelele… vaaai, ce-mi placeau… chiar daca nu intotdeauna reuseam sa deslipesc hartia de pe ele… Dar stiam ca o sa o gasesc prin gura

- guma de mestecat lunga, cu invelitoare ca o tigara… Ma dadeam mare ca “fumam”. Normal ca nu e de mirare ca atunci cand am crescut am incercat prima tigara…

- era in colt, langa berarie, o alimentara (beraria a ajuns sediu PSD). si mi-amintesc cum mergeam sa iau ulei. Ma trimitea mama cu sticla/sticlele de acasa si acolo era tot timpul o tanti care umplea sticlele cu polonicul si o palnie mare, de metal

- colorata, miine-i gata! era nenea pozarul care striga pe plaja.. si trebuia sa-l pandesti sa il vezi a doua zi, sa-ti dea pozele… Poza cu camila, cu maimuta, parca era si un pui de leu… dar puiul nu stiu daca era in copilarie sau in adolescenta…

- pocnitul din frunza, obicei prost cu care am ramas si acum… rupeam o frunza mai lata, inchideam pumnul dar nu de tot, puneam frunza deasupra gaurii create prin inchiderea pumnului si apoi o pleseneam cu cealalata mana si facea poc

- creioanele jumatate o culoare, jumatate alta culoare… Imi amintesc ca am avaut o perioada un rosu-albastru si ma ofticam, ca eram dinamovist si nu suportam (nu ca acum as suporta )

- povestile ascultate la pick-up, sunetul de placa eventual zgariata, saritul acului

- citeam undeva despre RIC-uri, eu nu mai stiu ce radio aveam, dar imi amintesc ca de mic eram microbist si ascultam in timpul orei la casca fotbal si spuneam cat e scorul eram super tare, singurul care stia din timp J Tot cu radio-ul ala eram internat pentru o operatie eram prin clasa 7a (inainte de revolutie, asta sigur) si juca steaua cu nu stiu cine. Si cum eram disperat dupa fotbal, abia imi revenisem dupa anestezie si operatie pe la 16:50 si m-am certat cu mama scurt ca eu vreau sa ascult meciul Si nu a avut saraca ce sa faca si m-a lasat

- catelul Benji din serialul difuzat de bulgari.. Ce ma bucur ca am gasit poza cu el.¦ Ca ma chinuiam acum muulti ani sa le zic unor prieteni de catelul ala care facea si desfacea. Si nu ma credea nimeni. Si eu eram cu imaginea lui in cap. Si imi mai aduc aminte de serialul/filmul cu 2 frati, printi, un el si o ea. Si melodia principala era Let it be de Beatles.

- magazinele “Materna” (la Pantelimon sau in centru), “Auto-moto-velo-sport” (tot pe la Pantelimon era unu, aproape de serviciul lui tata), magazinul 50-de-magazine-intr-unul-singur adik Victoria, mai era si Cocor.. Sau in centru era Romarta ? Ala de la Universitate, vis-a-vis de Casa Armatei

- fileurile, paletele si mingile de ping-pong. Jucam cu tata pe masa din bucatarie, intoarsa invers, ca sa avem loc. Si cand ei erau plecati, jucam la perete, de ma injura Miha ca fac zgomot tacanind in perete. asa si cu tenisul Iar mingile de ping-pong mergeau asa de bine la pocnitorile din folie de ciocolata :)

- pistoalele cu capsa, pe care nu tot timpul le foloseai in pistol, ci puneai rola de hartie pe jos si dadeai cu piatra pe el si pocneau asa de frumos

- prima minge «de piele» cu care am iesit pe piata. Nu ieseai cu ea decat pe iarba dar nu aveam decat un teren de iarba unde sa jucam, dar cam departe.. asa ca jucam cu ea in parculet, pe strada sau pe zgura.. Si imi zicea tata : o strici, nu-ti mai iau. Mai ales ca era f. scumpa. Dar nu puteam, am jucat fotbal mereu. Mai aveam si mingea «de 35» (aia «de 18» se spargea repede si era si usoara si nu puteai sa centrezi de departe), asa ca le tot combinam. Vaaaaai, ce ustura aia de 35, cand primeai un sut direct pe corp.

- caietul dictando. Nu mai stiu cum se cheama acum, dar pentru mine tot asa e.. Avea pe spate reclama la CEC ; alea de mate aveau tabla inmultirii. Si ma chinuiam, ca trebuia sa o stiu pe de rost, si ma luptam sa o invat.

- burduful de la troleibuze. vaaaaai, ce-mi placea sa stau la mijloc.. Iar troleibuzele cu burduf dublu erau cele mai smechere

Gata pentru moment, incursiunea asta m-a obosit rau. Sper sa revin si cu partea a4a