facebook vs. linkedin

Asa cum a inceput pentru mine “nebunia twitter,” care s-a linistit intre timp (prin stergerea follow-ersilor ne-reprezentativi pentru mine), asa a fost si cu Facebook. Inainte de curatenia de vara ce tocmai a avut loc azi, aveam 374 prieteni (mult prea multi, parerea mea). Pe mare parte din ei ii aveam si pe linkedin, sau pe blog. Si mi-am dat seama ca pot socializa cu ei pe linkedin, daca vreau. Sau pe blog. Si ca Facebook trebuie sa fie pentru prietenii apropiati, cu care poti impartasi orice, pentru familie. Pe Facebook nu ar trebui sa te stresezi ce zici si ce faci, daca esti alaturi de cei dragi. Facebook ar trebui sa fie locul in care poti pune poze pentru ca cei cu care nu apuci sa te vezi sa vada cum s-au mai schimbat lucrurile in viata ta. Pe Facebook ar trebui sa fie locul in care sa spui ce simti fara sa te gandesti de 3 ori inainte. Facebook nu e pentru colegi, pentru fosti colegi, pentru cunoscuti cu care nu te-ai vazut de ani si cu care stii ca nu o sa te mai vezi. Este pentru cei cu care vrei sa tii legatura, care chiar vrei sa stie de tine si tu sa stii de ei. La nivel personal.

Pentru restul lucrurilor exista linkedin, twitter, blogul si mailul. Parerea mea.

Sper ca cei care nu mai sunt pe lista sa ma inteleaga. Ma simteam sufocat, mi-am dat seama ca nu mai fac fatza si ca, de fapt, initial mi-am creat contul de fapt doar pentru cei foarte apropiati.. iar apoi m-a luat valul :( Cand intram pe facebook dupa o zi nu mai era placere, deja trebuia sa vad ce si cum, sa nu ratez nimic de la prietenii apropiati…

1939-2009

articol scris in Decembrie 2009

70 de ani, asta e singura diferenta intre cele doua perioade:

CONSTANTIN TANASE 1939

Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cit am putut:
- Sus Cutare! – Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Scoatem totul la vinzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a cistiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine !
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc-intruna taxe-accize?

Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicind nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi vom vota ca prostii.
Si cu asta ce-am facut ?

la frizerie

frizerie salon Depeche Mode in Campulung(clic pentru varianta marita)

P.S. Da, stiu ca am pus astazi posturi, nu mi-am dat seama ca e miercuri si nu vreau sa stric sirul (chiar daca pe blogul asta nu mai apare nici un alt post cu tagul acesta, mai ales ca sunt multi cei care posteaza miercurea astfel de posturi)

‘Scrisoarea’ mea catre proprietarii de magazine online

Un post scris acum 2 ani, pe blogul de pe vechiul nume.  In continuare (2010) sunt curios cate s-au schimbat de atunci… Sfaturile raman valabile….

Bine, e prea mult spus scrisoare. Dar nu am stiut ce alt titlu sa pun :)

Preambul

Sunt consumator de magazine online. Dar nu am unul, nici nu ma gandesc sa fac. Nu inca, pentru ca nu stiu ce sa vand. Dar stiu ce sa cumpar de pe net. Si o fac de fiecare data cand pot. Si nu sunt specialist. Daca vreti sa vedeti analize, comentarii, etc, va recomand sa va uitati pe blogul lui Liviu Taloi, pe el il vad ca specialistul in acest domeniu de la noi.

Eu doar vreau sa-mi dau cu parerea despre magazinele online, asa cum le vad eu. Si cum as vrea sa fie pe viitor.

Situatia de acum

Nu pot spune ca avem multe magazine de cumparaturi online. Totusi sunt din ce in ce mai multe si pe mai multe domenii. Momentan eu m-am lovit de magazine care vand IT, electronice si electrocasnice, carti, cadouri funny, echipamente pe USB, diferite lucururi necesare celor care se casatoresc si alte cateva (putine) domenii. Inca nu cred ca volumul vanzarilor se ridica la valori mari (ma refer comparativ cu alte tari), dar piata pare in crestere. Cerere exista si ea, dar deocamdata este limitata de oferta (principalele site-uri sunt cu IT si carti).

Din pacate multe magazine nu se promoveaza. Sau nu se promoveaza suficient. Am vrut sa-mi iau niste electrocasnice si am dat de site-ul cel.ro. De care nu auzisem pana atunci. A trebuit sa caut informatii la Ministerul de Finante date despre firma, sa vad daca pot avea incredere in ei. Acum stiu ca sunt intre primele magazinele online de la noi. Si sunt multe alte magazine online gasite in perioada aia prin google sau prin price.ro pe care le-am verificat prin MF. Pentru ca, nestiind de ele, nu aveam incredere.

La ce ma uit cand intru intr-un magazin online

Daca nu am mai vazut site-ul pana atunci, incep sa-i studiez culorile si asezarea in pagina. Pentru ca daca nu-mi dau impresia de profesionialism, renunt sa mai cumpar de la ei.

Apoi verific functionalitatile (e usor de cautat, e usor de sortat, etc), avand aceeasi element de verificare: profesionalismul.

Apoi ma uit la rubrica de contact . Daca nu are numar de telefon, nu cumpar. Am facut o data prostia asta. Si am avut cu cei de acolo 7 schimburi de mailuri, in loc sa avem o singura discutie telefonica. Si asta a dus la livrare intarziata si la nervi. Alta data insa am avut supriza sa gasesc un site intr-o joi la pranz de unde voiam sa iau un cadou pe care sa-l am sambata la prima ora. Am cautat intai numarul de telefon si am sunat sa spun ca nu comand daca nu-mi garanteaza livrarea pana a doua zi la ora 17:00. Nu numai ca mi-a fost confirmata, dar, la 30 de minute dupa ce am plasat comanda pe site am fost din nou sunat sa mi se confirme! Iar a doua zi la pranz aveam cadoul!

Ma uit apoi la modalitatile/costurile de livrare. Am comandat odata de la Cotidianul (probabil ultima oara!) si am trecut adresa de facturare adresa de acasa, iar la cea de livrare pe cea de la serviciu, convins ca livrarea se face prin curier. Greseala! Livrarea s-a facut pe numele firmei, la posta! Normal ca nu am putut ridica pachetul, pentru ca nu aveam imputernicire. Dupa multe discutii am lasat sa ajunga pachetul inapoi la sediul lor si apoi mi-au trimis (tot prin posta!) la adresa de acasa.

Importante pentru mine sunt modalitatile de plata. Cand am mare incredere platesc online. Uneori prefer sa platesc la ramburs, sa fiu sigur ca nu-mi blochez banii prea mult.

Insa unul dintre cele mai importante puncte care ma fac sa iau sau nu decizia de cumparare este timpul de livrare. Daca am timp de pierdut, ma duc la magazinul din Mall sau de unde o mai fi. Ma duc si imi iau produsul de acolo. Si nu-mi ia mai mult de o ora, nu? Numai ca nu intotdeauna am timp sa caut la magazin si prefer sa aleg online-ul. Dar cu conditia sa-mi livreze urgent! O zi, maxim doua.

Pentru ca asta e avantajul online-ului fata de offline! Faptul ca iti ia 5 minute sa comanzi! Si un magazin mic ajunge sa aiba aceeasi puterere/valoare ca un magazin mare. Dar doar daca stie sa profite de sansa.

Am mai avut discutia in posturi anterioare despre curieri si mi s-a spus ca nu au ce face, ca ei livreaza produsul in aceasi zi sau a doua zi.

Da, dar pentru client nu conteaza asta. Nu-l interereseaza ca voi lucrati cu curierul x. Clientul stie ca a dat comanda la firma Y si pana in ziua asta el nu a primit comanda, nu de la curierul x ci de la firma Y, pentru ca el acolo da banii! Pentru el curierul x e asociat firmei Y.

Deci nu pretul este cel care ma face sa cumpar de la un magazin! Daca diferenta nu e prea mare nici nu vad rostul. Si in principiu in online nu vezi diferente mari.

Ce as recomanda eu celor care detin magazine online?

Eu in calitate de client, nu de altceva, ca sa nu existe discutii ca m-am trezit aiurea sa scriu. Nu e aiurea, e doar dupa mult timp de gandire, chiar daca ordinea nu e neaparat asta:

1. Alege un nume care sa reprezinte ceva pentru client! Cel.ro de la ce vine? Mie unul nu-mi inspira nimic. Ca multe alte nume aleste pentru magazine online. Am dat exemplul acesta pentru ca au fost printre ultimii cu care am lucrat

2. Pune-i la dispozitie clientului toate modalitatile de contact: telefon, e-mail, formular de contact, orice. Chiar si fax! Da, sunt oameni care au nevoie de confirmare prin fax.

3. Nu fii inflexibil! Sau altfel spus, fii flexibil. Invata-ti si angajatii sa fie la fel! Un exemplu: am vrut sa comand niste invitatii pentru nunta. Am scris textul, am ales fonturile si ramanea sa dam “bun de tipar”. Insa acest BT il dadeam pe un text plasat pe o foaie alba. Am cerut sa faca ceva si sa suprapuna textul pe o invitatie. Le-a fost greu, au fost rautaciosi. Si au pierdut afacerea. Nu e greu sa suprapui textul pe o imagine, in conditiile in care te ocupi de design. Daca ceream unei firme de IT sa-mi imprime numele pe o unitate dvd, mai intelegeam.

4. Educa oamenii care raspund la mailuri sau la telefon. Invata-i ca, pentru afacerea voastra, clientul e cel mai important. Fara client nu exista afacere! Chiar daca e un tip sacaitor, care trimite multe intrebari, iti da feedback sau te preseaza. Asta e semn ca vrea sa faca afaceri cu tine. Am ales luna de miere de pe net. In finala ramasesera 3 firma (le-am respins clar pe cele carora le ceream x zile si anumite conditii si imi dadeau oferta cu 7 sau 14 zile, ca asa e standard, cu alte conditii decat cele cerute de mine). A castigat firma a carei persoana responsabila de vanzari a avut calmul, rabdarea si intelepciunea sa imi raspunda la intrebari si sa accepte feedback-ul. Si chiar sa ma sune cand i se parea ca nu e sigur sau cand a simtit ca ma poate pierde pentru ca ma tot gandeam. Si nu regret deloc ca i-am ales pe ei.

5. Ai grija de cum iti aranjezi/faci site-ul. Conteaza mult felul in care arata, functionalitatile, ce culori alegi. Mai bine dai (e un ex., nu stiu preturi) 5000€ cuiva care se price sa faca un site profesionist decat 500€ cuiva sa faca un site motivand ca oricum nu conteaza prea mult cum arata, ideea e ca o sa cumpere oamenii. Nu e chiar asa.

6. Inainte de a alege curierul cu care vei lucra, fa niste teste. Alege mai multi posibili candidati si pune-i sa faca niste livrari la cunoscuti, parteneri, etc. Vezi in cat timp raspund. Apoi analizeaza si vezi ce alegi. Chiar daca pe tine te costa mai mult, incearca sa-l alegi pe cel care livreaza cel mai repede si mai bine! Nu de alta, dar pe client asta-l intereseaza! Rapiditate. Nu sa astepte 2 saptamani sa ii trimiti tu tricoul ales. Pentru ca sigur in 2 saptamani isi gasesc timp sa se duca singuri la un magazin sa si-l ia! Pune clauze in contract referitoare la timpul de livrare si, daca primesti reclamatii de la clienti despre livrari intarziate, renuntat la curier, nu mai astepta. Eventual gandeste-te la livrare proprie! Dar nu pune termene de livrare de 2 saptamani pe site!

7. Gandeste-te ce modalitati de plata si de livrare alegi. Nu te multumi cu 1-2. Incearca sa acoperi toate variantele. Sau cat mai multe. Iar daca poti, incearca sa implementezi si un sistem de monitorizare a livrarilor (Amazon poate fi un bun exemplu pe care sa-l studiezi inainte de a-ti deschide un magazin online).

8. Tot legat de clienti si cei care raspund la e-mail/telefon. Incearca sa asiguri 1-2 linii de telefon in plus fata de cea standard, in cazul in care te astepti la multe telefoane. Incearca sa eviti tonul de ocupat. Fa eventual un sistem de mesagerie vocala de unde sa obtii datele de contact si sa suni inapoi. Sau pune muzica in fundal (nu costa mult, daca vrei sa fii o firma care sa se dezvolte mult peste ani). Impune celor care raspund la e-mailuri un timp de raspuns nu mai mare de 6 ore in timpul zilei sau 6 ore plus maxim 8 (ca sa acoperi noaptea). Magazinele offline au program 9-18. Tu, ca ai ales sa fii online, ai program 24/7. Daca nu stii asta nu ai inteles nimic din afacere. Acum vreo 2 ani cautam si eu un Tesco autohton care sa faca livrarile acasa cand voiam eu. Am gasit magazinul care imi oferea toate produsele alimentare si utile pentru casa, totul era ok. Insa stii care era programul de livrare? 8-18!!! Pai daca eu comand de la serviciu si vreau acasa e exact pentru ca intre 8 si 18 sunt la munca!

9. Incearca sa transformi clientul in cumparator si apoi in avocat. E simplu. Dupa ce cumpara odata fa-l sa cumpere din nou ce are el nevoie, nu ce vrei tu. Si cere-i intai permisiunea sa-l contactezi, nu cu spam sau telefoane nesolicitate. Iar daca iti ofera permisiunea, vezi ce-si doreste sa cumpere si ofera-i calitatea care-l va face as zica “wow!” si sa-l faca sa devina purtatorul tau de cuvant.

10. Urmareste si monitorizeaza aparitiile articolelor, comentariilor etc de pe bloguri sau forumuri despre magazinul tau si reactioneaza! Repede, nu astepta sa treaca de la sine! Ca nu o sa treaca! Poate o sa devina o problema mult prea mare si, pana sa reactionezi, sa fie deja prea tarziu.

11. Asculta-ti clientii. Asculta-i, nu-i auzi! Vezi exact ce vor si in ce conditii. Si pune-te in locul lui, nu mai gandi ca un vanzator sau proprietar de afacere!

12. Studiaza-ti concurenta. Studiaz-o, nu copia! Vezi ce servicii ofera, cum gandeste afacerea. Daca ai un serviciu in plus, scoate-l in fata! Daca-l tii ascuns si nu-l promovezi, nimeni nu o sa stie care e avantajul tau competitiv!

13. Reanalizeaza-ti periodic afacerea. Regandeste-o, daca e cazul.

Noi am avut asa ceva din 2005 pana in 2006. Nu am vandut UN singur serviciu in 12 luni. Am renuntat

Asta era atunci, acum suntem trecuti de jumatatea lui 2008, au trecut aproape 2 ani. Piata s-a schimbat, oamenii s-au schimbat. Sau nu. Dar trebuie reanalizat, trebuie facute cercetari. Daca acum clientii vor serviciul tau? De ce sa mai astepti si sa nu fii primul? Ai deja serviciul/produsul cheie dar nu-l promovezi, gandind probabil ca nu va cumpara nimeni? Nu-i nimic! Promoveaza-l! Clientul nu stie ca nimeni nu a cumparat. Stie doar ca, fata de ceilalti, tu ai un avantaj competitiv si asta poate cantari decisiv atunci cand te va alege ca furnizorul lui, chiar daca nu va cumpara nici unul din serviciile/produsele cheie!

14. Cerceteaza piata. Daca nu vrei sa platesti o firma de cercetare de marketing specializata pentru a afla mai multe despre ce vrea clientul tau, ia cativa prieteni si incepe sa-ti intrebi prietenii si cunoscutii despre dorintele lor. Nu ignora nici cele mai imposibile idei, s-ar putea la un moment dat sa-ti dai seama ca sunt posibile si ca pot deveni produsele tale cheie!

15. Cere feedback! Cere reclamatii! Pentru ca daca le primesti, inseamna ca cineva chiar se gandeste la tine si vrea sa te ajute sa-ti imbunatatesti serviciile. Gandeste-te ca in principiu, din 10 oameni, doar unul face reclamatie. Asta nu inseamna ca 9 sunt multumiti de serviciile tale. Nu sunt. Dar doar unul face reclamatie. El e cel mai important client al tau.

Cam atata am vrut sa-ti zic. Pentru moment. Pentru ca am sentimentul ca mai am multe de zis. Dar poate alta data. Si asa a iesit prea lung postul. Dar voiam de prea mult timp sa-l scriu, chiar daca nu-l citeste nimeni pana la capat. Il citesc eu, cand va fi sa lansez vreun magazin online :)

Probabil ca multe din cele de mai sus deja le stii si le aplici. Dar poate ti se par atat de banale incat uiti de multe ori sa le aplici. Sau poate ca nici nu te gandeai la ele. Eu am ales, ca un posibil client, sa-ti spun ce astept de la tine. Insa pot fi doar unul dintr-o mare de oameni care gandesc altfel. Doar tu poti sti.
Ca o concluzie

Orice ai face, oricum ai gandi magazinul, gandeste-l avand in minte avantajul si dorintele clientului, indifirent daca potential sau existent!

Iata si un citat al vicepresedintelui executiv, Toyota Motor Corporation, care Toyota stiti cat de sus a ajuns:

Din propria-mi experienta, am invatat ca totul este dominat de piata. Deci, ori de cate ori ne lovim de obstacole sau greutati, imi spun: “Asculta piata, asculta vocea clientului”. Aceasta este esenta marketingului. Trebuie sa ne intoarcem intotdeauna la piata, la client. Asa procedeaza Toyota.

intrebarea care doare: clientul pe primul loc?

Una dintre expresiile cele mai auzite in Romania ultimilor 20 ani este “clientul este pe primul loc”. O auzi in conferinte, o citesti in presa, o auzi la cozi spusa ironic, esti invatat in diferite cursuri, training-uri.

Ai putea spune ca e o expresie care si-a pierdut valoarea. Din pacate in Romania nu a avut cu adevarat valoare. Si tocmai d’aia nu a pierdut-o.

Nu neg, exista anumite firme (de success de altfel) care intr-adevar si-au bazat afacerea pe aceste cuvinte. Pe acest principiu.

Multi folosesc aceste cuvinte drept slogan, il folosesc in comunicatele de presa, in descrierea viziunii firmei, il folosesc in declaratii, pe oriunde ii vezi.

Intr-adevar lumea incepe sa inteleaga abia acum ce inseamna. O vezi aplicata in restaurantele care si-au pierdut mare parte din clienti. O vezi in magazinele preluate de investitori straini care simt cum pierd bani daca nu le insufla celor de aici spiritul de afacere corecta. O vezi acolo unde oamenii (tineri, de multe ori) chiar vor sa faca afaceri.

Clientul pe primul loc nu inseamna un zambet fals in spatele caruia sa fie cuvinte care sfasie aerul venind sec spre client: nu avem, domne, ce nu intelegi? Nu inseamna sa incepi sa tipi la oamenii din magazin cu 5 minute inainte de terminarea programului ca sa plece din locatie. Si nu inseamna sa vorbesti la telefon cu prietena si sa-i povestesti cum un client a plecat nervos din magazine pentru ca tu i-ai zis sa-si ia singur marfa de pe raft pentru ca tu tocmai ti-ai facut unghiile si nu voiai sa se strice.

Clientul pe primul loc inseamna sa intelegi ca fara el nu ai avea afacere. Clientul pe primul loc inseamna sa faci tot ce poti ca sa-l ajuti, inclusiv sa-l indrumi catre un concurent in situatia in care tu nu-i poti oferi ce cere el. Data viitoare cand un prieten il va intreba despre un produs pe care tu il ai, vei fi surprins ca persoana pe care tu ai trimis-o la concurenta sa ti-l trimita drept client.

Clientul pe primul loc inseamna sa culegi feedback de la cei care-ti calca pragul magazinului, indiferent de natura acestuia (online sau offline) si sa intelegi ce vrea el cu adevarat sa cumpere, nu ce vrei tu sa-i vinzi. Am trecut de perioada cand totul era bazat pe vanzari sau pe produse. Acum totul e bazat pe nevoile clientilor.

Clientul pe primul loc inseamna sa “citesti” piata si sa stii sa te adaptezi la cerintele clientului. Inseamna ca pentru afacerea ta clientul e centrul universului.

Sunt curios cand aceasta expresie va capata cu adevarat valoare in Romania. Daca o va capata.

cu cat configurarea e mai usoara, cu atat consumul va fi mai mare

Oare s-o fi schimbat ceva fata de anul trecut?

Conform unor studii efectuare in US si UK de Coleman Parkes pe un esantion de 4000 de oameni, 95% dintre utilizatorii de telefonie mobila (cei chestionati) ar incerca noi servicii daca instalarea ar fi mai usoara.

45% dintre utilizatori au decis, tot din cauza complexitatii, sa nu-si upgradeze telefoanele. Mai mult, 61% dintre utilizatori spun ca o configurare a telefonului este la fel de frustranta ca schimbarea unui cont bancar.

65% dintre respondenti cred ca operatorii de telefonie mobila pierd din cauza ca oamenii nu-si cumpara un telefon nou din cauza timpului necesar configurarii.

78% dintre ei spun ca si-ar schimba telefoanele in mod regulat, daca ar beneficia de o configurare mai usoara.

Daca vorbim de aplicatii si servicii avansate generatoare de venituri, 88% dintre respondenti spun ca ar utiliza aceste servicii daca ar fi mai usor configurabile.

Serviciile de baza, cum ar fi e-mail-ul (46%), navigarea pe Internet (40%), SMS-urile (30%) si MMS-urile (29%) se numara printre principalele aplicatii si servicii pe care oamenii se asteapta sa le gaseasca gata configurate pe telefon dar nu le gasesc. Ca rezultat, 61% au incetat sa mai foloseasca aplicatiile din cauza ca nu le pot configura.

In medie oamenii considera ca nu ar trebui sa dureze mai mult de 15 minute pentru a-si configura un telefon nou. Cu toate acestea, media e de aproximativ o ora.

Repet, vorbim de pietele din US si UK care deja ofera multe telefoane pre-configurate, setari over-the-air si setari in-store. Intrebarea e: cati romani se regasesc in situatia celor de mai sus? Cati dintre voi sunteti nemultumiti de durata de configurare a telefoanelor?

Daca iti dau un telefon nou si stii parametrii pentru date (internet, e-mail, mms), crezi ca ti-ar fi usor sa-ti configurezi telefonul? Ai folosi mai mult serviciile daca ai sti cum sa-l configurezi sau daca ar fi deja configurat?

Intrebari la care ar trebui sa gasim raspunsurile corecte si in Romania, nu numai in US si UK.

Oracol – intrebari – martie ’89

(post )

Dupa cum spuneam, nu o sa fac poze la Oracolul asta, pentru ca stiu sigur ca am altele muuult mai bine realizate (vezi postul anterior). Citindu-l, se pare ca nu a fost realizat prea smecher pentru ca de fapt il facusem pentru o singura persoana… :)

Mai trebuie sa spun ca oracolul e din 1989, inainte de Revolutie…

so…

1. Un cuvant de inceput
2. My name is…
3. Adresa si nr. de telefon (n.m. pe vremea aia nu era vorba de adresa de mail :D )
4. Cand v-ati nascut?
5. Data, ora, ziua, luna si anul completarii oracolului
6. Ce animale preferati?
7. Ce sporturi va plac? Le practicati?
8. Ce dansuri va plac? (n.m. pe vremea aia se dansa, nu era ca acum, doar cu house sau trance… erau rock’n roll, break dance, blues.. :) )
9. Ce personaje din desene va plac?
10. Ce pasari va plac? (n.m. culmea, se si raspundea la intrebari!)
11. Dar flori? (n.m. = nota mea :) )
12. Va plac cartile? Care?
13. Ce cintareti(ete) va plac?
14. Dar actori?
15. Ce tari va plac?
16. Ce masini va plac? (n.m. probabil din cauza surprizelor din vremea aia, pe primul loc erau Lamborghini si Toyota)
17. Dar motocicletele? (n.m. Yamaha, tot din surprize, probabil)
18. (n.m. incep intrebarile…) Pe cine iubiti? (n.m. in oracolul asta cineva mi-a raspuns “pe cine iubesti si tu” :) – si din cate imi amintesc, tot timpul a iubit pe cine iubeam si eu… bineinteles, pastrand proportiile expresiei “te iubesc” la varsta de atunci, 12-13 ani…)
19. Ce este baiatul? (n.m. “o fiinta… la masculin…” :D )
20. Dar fata? (n.m. “o floare pentru baiat”)
21. V-ati plimbat vreodata cu ea(el)?
22. Ce vrei sa deveniti? (n.m. nici unu’ nu a nimerit-o, din cei care au completat…probabil si din cauza limitarilor din vremea aia…)
23. Cu ce echipa tineti?
24. Ce materii va plac?
25. Dar profesori? (n.m. “n-am de ales (daca iti prinde oracolul)?”)
26. Vreti sa mai continuam cu intrebarile?
27. Ce este prietenia dupa dvs.
28. Dar iubirea? (n.m. “o relatie stransa, intalniri in fiecare seara intre o fata si un baiat” – astea sunt raspunsuri din oracol, nu ale mele :D )
29. Aveti prieteni?
30. Ce este sarutul? (n.m. “doua buze la patrat, se numeste sarutat” sau “o gura deschisa si o limba bagata – oricum ceva scarbos” sau “donare de SIDA” – mai multi au raspuns cu SIDA, nu-mi aminteam ca pe vremea aia stiam de asta..)
31.  V-ati sarutat vreodata cu iubita (iubitul)? (n.m. numai nu-uri, plus “ti-ai gasit” sau “nu, la varsta asta, Doamne fereste!” – fraierii!! aveam deja ani de experienta… primul sarut la 8-9 ani :D )
32. Vreti sa trecem la intrebari banale?
33. Va plac sapunurile? Care? (n.m. fa, lux, palmolive)
34. Dar parfumurile?
35. Va plac filmele?
36. Puteti sa-mi spuneti niste titluri de filme (sa le vad si eu) (n.m. din cate vad, unii aveau video :D )
37. Va plac casetofoanele? Care? Aveti? Ce marca?
38. Va plac bicicletele? Care? Aveti?
39. Va plac plimbarile cu vaporul?
40. Dar cu avionul? (n.m. lool, la ultimele 2 cred ca s-a raspuns la misto, nu stiu daca a fost vreunul cu avionul/vaporul pana atunci)
41. Ce fotbalisti va plac? (n.m. Van Basten, Gullit si Lacatus)
42. Ce bauturi racoritoare va plac? (n.m. Wow!!! se pare ca aveam smecheri in clasa! – “Coka Cola”,  Pepsi-Cola, seven up, Fanta!!, Sinalco??)
43. Va plac cascadele? Care? (n.m. Loool…. Niagara si Victoria)
44. Ati fost gelos (geloasa)  vreodata?
45. Va plac culorile? Care?
46. Va plac vederile? Va place sa le primiti? (n.m. era un joc, se trimiteau vederi la 7 persoane si primeai si tu de la 7, parca, era frumos, era interesanta ideea sa primesti vederi prin posta, cu timbru…)
47. Ce pisici va plac? (n.m. siameze, persane si birmaneze)
48. Dar caini? (n.m. dalmatieni, cel mai mult)
49. Va place filatelia?
50. Va plac caii? Ce rase? (n.m. pursinge  arab – o fi din cauza lu’ Cosbuc?)
51. Ce televizoare va plac? De care aveti? (n.m. hmm, cam multi aveau telecolor… cat a durat sa am si eu un color… prin ’91 cred)
52. Ce puteti spune despre “fericire”? (n.m. “ca as vrea sa fiu fericita in orice moment” vs. “niciodata nu poti fi fericit”)
53. Va place la mare?
54. Dar la munte?
55. Ce scriitori cititi? Dar poeti? (n.m. Jules Verne, Dumas, Eminescu)
56. Ce masina aveti? (n.m. 3 au mintit, 5 Dacia, vreo 2 cred ca au mintit iar, cineva avea renault 15)
57. Sinteti in pas cu moda?
58. Ce limbi straine va plac?
59. Doriti sa incheiem?
60. Un cuvant despre oracol (n.m. “nu are poze” – exact ce ziceam si eu, nu a fost bine realizat)
61. Inca unul pentru stapanul sau (n.m. nu pot sa zic ce au zis :D )
62. Aveti de pus vreo intrebare?
63. Care? (n.m. “iubita ta, daca este din clasa, in ce banca si rand sta” :D )
64. Un cuvant de incheiere

poze din oracole

una din comorile din pod, de care ziceam ieri, e data de cele 8 oracole pe care le-am redescoperit… Stiu ca sunt mai multe poze, dar eu zic ca merita sa le vedeti si voi… Cel mai nou oracol e din dec 1990, deci … sunt peste 20 de ani de atunci…

Vizonare placuta :)

Amintiri din copilaria mea – poze 4

(post )

Iata alta poze…

Â

Amintiri din copilarie – partea a III a

(post )

- da’ ma dai afara? da’ ma lasi afara?  Asa le ziceam mereu alor mei… Chiar daca ma certau pentru diferite probleme, la sfarsit tot asa le ziceam¦ da’ ma dai afara ?

- jocuri: cartonase(surprize) sau ‘portofelul’; gropita; leapsa pe ouate; elasticul; diri-diri; 11 sau 21a; cubul; trusa optica cu lentile, microscop, etc; maroco; jocul ala chinezesc in forma de stea cu 5 colturi, cu bilele de sticla… o sa caut in pod jocul, ii fac si o poza; piticot; fotbalul pe bucata de scandura, cu cuie, elastic (pe post de margini), biluta de rulment si betisoarele de la inghetata; ce fac eu sa faca toti!; telefonul fara fir; “la malai”; popa-prostu’; macao; septica;

- Leca noshti, detza!; Jolt carton!; dobr den draghi zriteli “ cuvinte pe care le stiam asa de bine la televizor, de la bulgari..

- pic si poc – noi suntem pic si poc, cei mai bulangii din bloc – le cantam prietenilor de la bloc

- dusul hartiilor-maculatura, sticlelor, etc. la colectare la scoala;

- frunze de dud pentru viermii de matase – era o plantatie de duzi langa mine, “la orbi” si mergeam acolo in gasca… bine, mai furam de la orbi perii si alte lemne… aveam toti acasa…

- tot de capsule, mi-am amintit ca le incercam dand cu cutia de ciment si daca nu aveau presiune intrau capacele si faceam scandal sa le inclocuiasca…

- bomboanele verzi, de gat, chinezesti – dropsuri parca le ziceam… ma cam chinuia mama sa le iau, dar stiam ca-mi fac bine

- tot imi zicea cineva de curand de crevetii vietnamezi si nu reuseam sa-mi amintesc… tocmai m-a lovit… mama, ce-mi placeau Imi placea cum se umflau, dar si la gust

- cota apelor dunarii in engleza, franceza, rusa… ce ma distrau… parca erau la ora 12… 5 minute dura, dar ascultam pana la sfarsit :) ; raspundem ascultatorilor, de la ora 9 la 10. Atunci a zis marele Graur ca se zice cur, nu fund. Stiu ca am ramas socat ce tupeu a avut; de la 8 la 9 era “o melodie pentru fiecare”, cam singura oara cand auzeam muzica…

- pusculita pe post de telvizor… o primisem mostenire de la Miha, ca si ea o folosise… Chiar.. o mai fi oare pe acasa? Am cautat o pusculita prin bucuresti zilele astea si am gasit numai niste kitch-uri oribile

- cand eram mic mi-aduc aminte ca eram Cineva. Daca eram sus la mine, iesea mama din bucatarie si striga: “Cineva sa arunce gunoiul”. Cum eram cel mai mic din casa, eram cam tot timpul Cineva

- cine se pune la fatea? hai sa numaram:

- “an tan te, dize mane pe, dize mane compane, an tan te”,

- “oan tu fri, Pamela vrea copii, dar Bobi nu o lasa, ca este prea frumoasa. Pamela striga tare, hai Bobi la culcare, Pamela striga-ncet, hai bobi la bufet”

-  ”In oceanul pacific locuia un peste mic si pe coada lui scria iesi afara dumneata”,

- ”pe o bara se caca o cioara cra cra cra drept in gura ta”

– “Una mia suta lei, Ia te rog pe cine vrei din gramada cu purcei alege pe cine vrei. Daca n-ai pe cine, Ia-ma chiar pe mine !”

“Ciresica are mere, Ciresel vine si cere. Ciresica nu se-ndura, Ciresel vine si fura. Cate mere a furat, Ci-re-sel?”

– “Pe capetele noastre trece un tramvai. In ce directie merge acet tramvai?”B-U-C-U-R-E-S-T-I

- verde stop (tot timpul cand spala mama hainele gasea frunze in buzunare.. frunze proaspete, frunze uscate, faramitate, ata verde…) si hep (am mai auzit expresia acum cateva luni; bineinteles, tot cineva din generatia mea)

- “Cit e ceasul? 8 si-a stat si e prost cine-a-ntrebat.”; “pui pui masina mea”, “stop, masina mea”

- “japoneza” sau batonul… batonul il mancam mai des cred, japoneza era ceva… vaaai, cat imi placea… De multe ori imi luam cate o japoneza ca sa nu mai mananc coltul painilor.. dar mai erau si covrigeii aia mici si tari, insirati pe sfoara… mai mancam din cand in cand grisine… alea groase si mari… n-am mai mancat de atunci… le asociez cu saracia si nu le mai suport

- daca tot am ajuns la mancare… caramelele… vaaai, ce-mi placeau… chiar daca nu intotdeauna reuseam sa deslipesc hartia de pe ele… Dar stiam ca o sa o gasesc prin gura

- guma de mestecat lunga, cu invelitoare ca o tigara… Ma dadeam mare ca “fumam”. Normal ca nu e de mirare ca atunci cand am crescut am incercat prima tigara…

- era in colt, langa berarie, o alimentara (beraria a ajuns sediu PSD). si mi-amintesc cum mergeam sa iau ulei. Ma trimitea mama cu sticla/sticlele de acasa si acolo era tot timpul o tanti care umplea sticlele cu polonicul si o palnie mare, de metal

- colorata, miine-i gata! era nenea pozarul care striga pe plaja.. si trebuia sa-l pandesti sa il vezi a doua zi, sa-ti dea pozele… Poza cu camila, cu maimuta, parca era si un pui de leu… dar puiul nu stiu daca era in copilarie sau in adolescenta…

- pocnitul din frunza, obicei prost cu care am ramas si acum… rupeam o frunza mai lata, inchideam pumnul dar nu de tot, puneam frunza deasupra gaurii create prin inchiderea pumnului si apoi o pleseneam cu cealalata mana si facea poc

- creioanele jumatate o culoare, jumatate alta culoare… Imi amintesc ca am avaut o perioada un rosu-albastru si ma ofticam, ca eram dinamovist si nu suportam (nu ca acum as suporta )

- povestile ascultate la pick-up, sunetul de placa eventual zgariata, saritul acului

- citeam undeva despre RIC-uri, eu nu mai stiu ce radio aveam, dar imi amintesc ca de mic eram microbist si ascultam in timpul orei la casca fotbal si spuneam cat e scorul eram super tare, singurul care stia din timp J Tot cu radio-ul ala eram internat pentru o operatie eram prin clasa 7a (inainte de revolutie, asta sigur) si juca steaua cu nu stiu cine. Si cum eram disperat dupa fotbal, abia imi revenisem dupa anestezie si operatie pe la 16:50 si m-am certat cu mama scurt ca eu vreau sa ascult meciul Si nu a avut saraca ce sa faca si m-a lasat

- catelul Benji din serialul difuzat de bulgari.. Ce ma bucur ca am gasit poza cu el.¦ Ca ma chinuiam acum muulti ani sa le zic unor prieteni de catelul ala care facea si desfacea. Si nu ma credea nimeni. Si eu eram cu imaginea lui in cap. Si imi mai aduc aminte de serialul/filmul cu 2 frati, printi, un el si o ea. Si melodia principala era Let it be de Beatles.

- magazinele “Materna” (la Pantelimon sau in centru), “Auto-moto-velo-sport” (tot pe la Pantelimon era unu, aproape de serviciul lui tata), magazinul 50-de-magazine-intr-unul-singur adik Victoria, mai era si Cocor.. Sau in centru era Romarta ? Ala de la Universitate, vis-a-vis de Casa Armatei

- fileurile, paletele si mingile de ping-pong. Jucam cu tata pe masa din bucatarie, intoarsa invers, ca sa avem loc. Si cand ei erau plecati, jucam la perete, de ma injura Miha ca fac zgomot tacanind in perete. asa si cu tenisul :) Iar mingile de ping-pong mergeau asa de bine la pocnitorile din folie de ciocolata :)

- pistoalele cu capsa, pe care nu tot timpul le foloseai in pistol, ci puneai rola de hartie pe jos si dadeai cu piatra pe el si pocneau asa de frumos :)

- prima minge «de piele» cu care am iesit pe piata. Nu ieseai cu ea decat pe iarba dar nu aveam decat un teren de iarba unde sa jucam, dar cam departe.. asa ca jucam cu ea in parculet, pe strada sau pe zgura.. Si imi zicea tata : o strici, nu-ti mai iau. Mai ales ca era f. scumpa. Dar nu puteam, am jucat fotbal mereu. Mai aveam si mingea «de 35» (aia «de 18» se spargea repede si era si usoara si nu puteai sa centrezi de departe), asa ca le tot combinam. Vaaaaai, ce ustura aia de 35, cand primeai un sut direct pe corp.

- caietul dictando. Nu mai stiu cum se cheama acum, dar pentru mine tot asa e.. Avea pe spate reclama la CEC ; alea de mate aveau tabla inmultirii. Si ma chinuiam, ca trebuia sa o stiu pe de rost, si ma luptam sa o invat.

- burduful de la troleibuze. vaaaaai, ce-mi placea sa stau la mijloc.. Iar troleibuzele cu burduf dublu erau cele mai smechere

Gata pentru moment, incursiunea asta m-a obosit rau. Sper sa revin si cu partea a4a