tu n-ai vrea un nervometru anticipativ?

Da, stiu ca nu exista. Dar mi-ar place. Cum adica ce face un nervometru anticipativ?

Pai in primul rand incepe sa piuie (si il aude doar posesorul) atunci cand se apropie o sesiune de nervi. Se apropie sefu’ si automat isi da seama ca te vei enerva. Sau colegul nesimtit cu care te certi mereu. Sau vecina aia tampita de la bloc de la parter. Sau vanzatoarea nesimtita care se uita mereu la tine urat.

Te uiti frumos la nervometru si iti arata ca te vei enerva de nivelul 2 din 10. N-ar fi rau, rau e sa depasesti 5. Si nervometru are si niste culori pe el. Intre 0 si 2 e safe si e alb. Intre 3 si 4 alta culoare. Si tot asa, ca la sistemul de coduri de alarma. Pana la nivelul maxim, 10, cand nervometrul se va sparge :)

Cand iti vin nervii, stii ce se va intampla. Sau poti anticipa. Ca d’aia se si cheama nervometru anticipativ. Si atunci iti dai seama daca merita sa te enervezi sau nu.

Nu ca ar merita sa te enervezi in general. Eu tot zic ca nu te enerveaza nimeni, ci tu alegi sa te enervezi. Bine, ca nici eu nu ma tin de ce zic si tot ma enervez. D’aia as vrea sa se inventeze acest nervometru.

Nici macar sa nu ma gandesc ca ma voi enerva. Sa anticipeze el si sa traga un semnal de alarma. Si apoi eu sa ma linistesc inca dinainte de a incepe acea discutie.

Cine se baga sa inventeze asa ceva?

scris initial in decembrie 2008

Anunt important pentru perioada de criza

Ne pare rau, dar pe toata perioada recesiunii, pentru reducerea costurilor, luminita de la capatul tunelului va fi stinsa!

Cum care luminita? Alegeti voi, daca nu va convin cele de mai jos:

Prima luminita de la capatul tunelului

Prima luminita de la capatul tunelului
A doua luminita de la capatul tunelului
A doua luminita de la capatul tunelului

sa corectam greselile gramaticale

via Bookblog. O idee super, pe care o sustin, mai ales daca ma gandesc la cate discutii pe aceasta tema am cu prietenii si nu numai :)

Widgetul o sa ramana in sidebar atata timp cat vor aparea informatii noi. Il puteti prelua si voi, daca vi se pare o idee buna.

uneori e mai bine sa nu vorbesti

Uneori ne place sa vorbim doar pentru a ne auzi vocea. Alteori incercam sa evitam linistea din jur. Pentru ca nu suntem obisnuiti cu linistea sau poate pentru ca nu ne simtim confortabil cu noi insine atunci cand e liniste. Uneori vorbim ca sa ne dam mari cu ce am facut, ce stim, ce credem ca stim.

De multe ori vorbim doar pentru a ne sustine o idee fixa, indiferent daca e sau nu corecta. Vorbim ca sa aratam pe cine stim si pe cine stiu cei pe care ii stim. Uneori pur si simplu ne ies din gura cuvintele fara sa vrem. Si e prea tarziu deja sa le punem frana.

Alteori vorbim de caposi, pentru ca nu vrem sa recunoastem ca am gresit. Sau daca nu am gresit, doar ca sa nu aratam ca am gresit. Alte ori vorbim din inertie.

De cele mai multe ori, din cauzele de mai sus, nu stim sa ascultam. Auzim si zicem ca am ascultat. Si ne intrebam de unde atatea neintelegeri in viata noastra.

In ultimul timp am auzit multi oameni vorbind. Din toate motivele de mai sus. Nu stiu insa cati isi dau seama ca era mai bine sa taca in loc sa spuna chiar si un cuvant. Daca as putea, le-as zice ce mi-a zis si mie cineva:

in drumul spre intelepciune, primul pas este tacere; al doilea – sa asculti; al treilea – sa tii minte; al patrulea – sa practici; al cincilea – sa-i inveti pe altii

Din pacate nu poti sa spui oricui chestia asta, poate doar auto-ironic, poate asa inteleg. Desi de cele mai multe ori sansele sunt minime.

Si totusi, chiar daca le spui, unii trebuie sa auda de mai multe ori acelasi lucru pentru a intelege ceva.

Da, stiu, uneori inclusiv eu :)

post scris pe 23 feb 2009

solidaritate masculina

Asta e un “post arhiva”, trebuie pastrat “no matter what” :)

Njoy!

Tag-ul “de pe vechiul blog”

Asa cum sugera un comentator la postul Un nou inceput, mai puteam “salva din articolele vechi cu site: pe google”. Stiam, dar nu luasem in calcul, stiind ca intr-un fel sau altul as putea sa recuperez mai mult. Tinand insa cont ca nu ma deranja un nou inceput, am zis sa arunc un ochi la cum ma vede google prin cache-ul lui. Si sa vad cum ma vad eu si ce-as vrea sa mai pastrez . Asa a aparut tag-ul din titlu. O perioada o sa vedeti articole cu acest tag. Nu foarte lunga. Dar sigur sunt articole pe care, daca nu le-ati citit pana acum, o sa le cititi cu placere.

Lectura placuta! :)

P.S. Le-am gasit in reader aproape pe toate, dar voi face o selectie din ce pastrez. Nu regret ca pierd unele, altele le pastrez doar pentru mine..

de la aplicatii platite la Ubuntu

Acum 9 luni scriam un post interesant despre aplicatiile instalate pe calculator, intitulat “cat platesti pentru aplicatiile pe care le folosesti?”.

Ziceam asa:

cat platesti pentru aplicatiile pe care le folosesti?
Written by Ionut on October 29, 2009 – 9:14 pm

Am inceput acest post acum (da!) 10 luni. Deja de atunci facusem primii pasi pentru aplicatiile free si mai ales portabile (cele pe care nu mai trebuie sa le instalezi pe calculator). Sunt doua lucruri diferite, care pentru mine insa acum au ajuns un tot unitar.

In momentul asta, acasa am doar windows-ul cu licenta (inca nu vreau sa trec pe linux – desi Ubuntu sta frumos pe cd chiar langa calculator) restul… In mod normal aici urma: restul e cu “licenta”, crackuit, etc.

Supriza sau nu, chiar nu e asa. Restul softului de calculatorul meu e freeware. Plus cateva programe shareware, pentru ca inca ma gandesc daca merita sau nu si le compar cu alte freeware care fac cam acelasi lucru.

Ma gandesc sa-mi iau niste soft-uri pentru hobby-ul legat de fotografie, dar momentan e doar o idee, mai ales ca am aflat ca exista niste soft-uri “open source” care m-ar putea ajuta.

Din motive de venituri DAR si de educatie (poate nu va aduceti aminte de oameni plecand de la serviciu cu suruburi, hartie igienica, etc – eu nu stiu decat din povesti, recunosc), romanul e obisnuit sa fure. Cand a aparut ultimul album Vama, online, eram la munte, conectat prin GPRS. Abia am asteptat sa dau de broadband la intoarcere, ca sa cumpar si sa download-ez albumul. Cu bani, da? Cand am povestit aminitirile din vacanta mi s-a spus ca nu am ce face, puteam sa mai astept cateva zile si il luam de pe DC. Ce sa mai zic, daca Dobro si Craio promoveaza, sub ideea veveritei, FURTUL de pe DC? (da, ii ascult zilnic, la radio, in masina, pentru muzica pe care o dau si pentru ceilalti participanti la emisiune, nu pentru ei neaparat)

Revenind la idee, exista de ex. portableapps pe langa multe alte site-uri de softuri portabile (doar cautati pe google “portable apps”). Soft-uri care fac acelasi lucru ca cele “obisnuite” (dar cu bani), insa fara sa coste nimic. De ex. CDBurnerXP poate fi folosit in loc de Nero, OpenOffice poate fi folosit in loc de MSOffice si tot asa.

Asta in cazul in care nu vrei sa platesti pentru software. Pentru ca nu ai bani sau nu vrei. Daca insa ii ai, ia-ti ce vrei. Dar nu fura, cumpara.

Tu cat platesti pentru aplicatiile pe care le folosesti?

P.S. Pentru ca discutiile offline au fost dure, da, mai downloadez si eu carti, dar nu de pe torrents sau dc, dar si mai important, nu promovez asta. Plus ca am softuri platite pe calculator. La fel si muzica.

Nu am prea multe de zis acum. Poate faptul ca acum am trecut pe Ubuntu? Ca nu mai stau sa ma gandesc ce sa mai gasesc/caut ca sa fie gratuit dar si la o calitate cel putin buna?

Instalarea e foarte simpla. Iar supriza cea mare a fost ca deja s-a ajuns la pastrarea cat mai multor facilitati/aplicatii Windows, avand insa in spate stabilitatea Linux. Totul ca sa fie trecerea mai usoara. Pentru cei care vor sa foloseasca mai mult terminalul, se poate. Pentru ceilalti, exista aplicatii “windows like”. In plus, exista si wine. Nu, nu vinul, desi probabil ca si ala e de ajutor. E vorba de Wine, softul care permite sa rulezi aplicatii de windows sub linux.

Wine lets you run Windows software on other operating systems. With Wine, you can install and run these applications just like you would in Windows.

Intrebarea totusi ramane: tu cat platesti pentru aplicatiile pe care le folosesti?

Pentru cititorii blogului e-altfel.ro prin reader

Imi cer scuze, dar am reusit sa “pierd” blogul e-altfel.ro. Detalii in postul Un nou inceput.

Daca vreti sa cititi mai departe blogul si primiti acest mesaj, inseamna ca am reusit sa modific ceva si nu mai trebuie facut nimic.

Altfel, trebuie sa va abonati la noul feed RSS

Un nou inceput

Varianta pe scurt:

- am vrut sa mut blogul initial (blog.e-altfel.ro) pe noua adresa (ionut.pepenar.com)

- pentru ca nu am cunostintele suficiente

- pentru ca nu am avut timpul suficient

- pentru ca mi-am dat seama ca m-as chinui prea mult sa rezolv ceva

- pentru ca nu ma deranjeaza o schimbare

- pentru ca, pentru ca…

… am reusit sa “busesc” blogul si singura varianta la indemana si rapida a fost un 301 redirect si un nou inceput.

Sper sa va placa ce gasiti pe aici (si) de acum incolo :)

P.S. Acelasi lucru s-a intamplat si cu cel de pe bnews.ro, nu m-am invatat minte cu primul….